Blogul lui Geaxi

Fratilor, iata ca a sosit clipa momentului din timp sa va mai povestesc ce am mai facut eu si cu gasca mea de camarazi prin Tara Cantoanelor cum mai este supraevaluata Italia. Dupa cum spuneam si in primul articol, ne apucaseram noi acolo sa mai cerem de la lume cateva chestii, gen bani si monezi. Ne-am lasat de meseria asta. Devenise deja plictisitor. Bani, bani si iar bani. Las-o naibii de treaba. Am luat hotararea cu ailalalti prieteni, adica ce va zic eu voua aici, defapt eu am luat hotararea, ca doar nu imi puneam eu baza in ei, sa mergem cu totzii in Roma frate, si noi ca baietii. Sa vedem si noi viata de noapte de acolo, cluburile, swiming poolurile, distractia, nivelul de globalizare la nivel de rang etc. Dinastea. Ne-am oprit cu totii la statuia lui Gaus si vreau sa va spun acum pe fata si pe dos ca ne-a induiosat si trupul si sufletul. Ne-a fermecat pe toti aceasta statuie a lui Gaus. Era asa de suava si plapanda aceasta statuie incat era din lut. Cred ca era construita in stil doric sau ionic, nu mai mia amintesc exact. Am mers mai departe la “Despicatura  Flocarri” unde era cascada Fumigenalia. Ce fum scotea sa-mi bag sapca pe cap. N-am facut poze la cascada asta ca se aburea aparatul. Erau acolo doi chinezi si un chinez si ne intrebau pe noi cum se ajunge malul alalalt. Eu le-am zis in dialectul zonei “Pronto, pronto!” si au plecat. Dupa aia am stat la terasa “El Madrigal” unde am baut niste Perroni de la mama ei din Scotia. Bere adevarata. Am mai comandat si portie de “Caserola”, o delicatesa de la portile Romei. Lui Riceard nu prea i-a placut ca cica avea prea multe masline. Ce figuri pe el. L-a aranjat Mihnea incat a mancat Riceard tot, cu tot cu samburi. Cand sa plecam mai departe, ne-am intors iar la terasa ca prea tare de tot ne-a placut acolo. Erau mai incolo de doua mese, doua fete ultimul icnet. Pe una o chema Suzy si pe cealalta Uzy. Cred ca erau cumnate ca semanau foarte mult la apucaturi. Apucau bine de tot cu ambele maini. Ne-am bagat toti in pe ele. A fost bine. Toata lumea s-a comportat frumos, fiindca am respectat randul. Cand am ajuns in Roma deja ma enervasem. Numai italieni pe acolo. O groaza de strazi si stradute ca mi se blocase si GSP-ul. Doar ce-l luasem de pe West Bay. Am vrut si noi sa ne cazam pe la niste hotele, dar canci. Toate cica erau ocupate. Eram sa-i rup mufa la doi receptiopneri, dar noroc ca m-a oprit Riceard. L-am batut pe Riceard ca sa ma dezlantui. Ne-am bagat pula in hotelele lor si ne-am pus cortu exact in fata stadionului Colloseum. Nu prea am dormit bine ca era mult nisip pe jos. Jegosi italienii astia. Mama lor de broscari. Cam atat pentru partea a doua. O sa va povestesc eu in partea a 3-a ce am mai facut in continuare la Roma ca acum mi se duce bateria de la telefon. Noroc, bafta si noroc!

Iata asadar si prin urmare ca blogul meu s-a lansat. Sunt in drum spre casa fiindca ma intorc din Italia unde am fost plecat cu cativa tovarasi. Suntem acum in avion, in MIG 7024, si vreau sa va spun ca e o atmosfera incendiara aici in avionul nostru. Multa lume se pare ca astepta lansarea blogului meu si chiar nu ma asteptam la acest lucru. Am niste emotii de nici nu pot sa.. Cred ca ajung in tara pe la 18:15 ca ocolim putin pe la Barcelona ca momentan nu putem trece deasupra spatiului aerian din Grecia deoarece mai sunt niste avioane pe acolo. Cacat. Oricum nu e kerosenul meu. Deabia astept sa ma intalnesc cu pretenii care ma vor astepta la aeroport care imi vor ura “la multi ani”. In caz ca nu stiati astazi e ziua mea. De nume. O sa postez si niste poze si clipuri cu tampeniile pe care le-am facut prin italia.